50 de ani o pîine pentru doi
în mii de răsărituri şi amurguri
un "eu" şi-un "tu" demult trecut în "noi"
prin nopţi de iarnă să aprindă ruguri.
Pe o cărare pînă-n miez de veac
bastoane-mbobocite pentru brume
nedespărţiţi- o aţă şi un ac
înfăşuraţi cu grijă de un nume.
O Alexandră şi un Nicolai
mai strîns ca altă dată azi de mînă
staţi în brumar cu zîmbetul din mai
cu opt duminici pentru-o săptămînă.
Bogaţi în anii copţi şi argintii,
de voie bună, cîntece şi glume,
de pom rodit cu fiică şi cu fiu
şi muguraşul păstrător de nume.
LA MULŢI ANI! Se poate spune, la ceas de jubileu, şi CASĂ DE PIATRĂ!
RăspundețiȘtergereM-a emoţionat...! E vorba de părinţi, bănuiesc... Dacă am greşit, mă corectează.
PS: frumos, melodic, cu sentiment scris... verifică măsura...)
Danielle, mulţumesc pentru vizită şi emoţii tăite împreună cu mine.
RăspundețiȘtergereE vorba de oameni apropiaţi sufletului meu.
Am verificat (10, 11), nu-mi găsesc greşeala