În Univers m-am rătăcit,
Tu_centrul lui,mă ignorezi,
Pe-orbita ta nu m-am găsit,
Căci îmi furi bolta să mă pierzi.
Sub tălpi nici sol nu am de-acum,
Nici libertate sub aripi,
Nadejdea mi-o culeg din scrum,
Căci nu-ncetezi să mi-o risipi.
La crima-mi e sentinţa ta_
În mine-ntemniţată-n veci,
Căci dorul ca mai ieri te vrea.
Dar tu din proza-ţi cum să pleci?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu