marți, 23 februarie 2010

Meditaţie

Ieri Universul mai era atit de mic
incit
de citeva ori pe zi
ma loveam de alb-negrul negativului meu.

Si ma sufocam
de surplusul de scotociri in sine
de descoperiri neasteptate
(dar nu si NE asteptate),
de praful stelar
lipicios
ce mi-a afectat pleoapele
sa nu vad.

...cit e de imens Universul!

Si nu-mi mai este frica
ca involuntar
voi pasi in intimpinarea zorilor
nimerind in ziua de ieri.
Sau voi merge prea iute
si ma voi depasi
cu citeva intelepciuni.

Totul a revenit
in pozitia
de odinioara_
la toate culorile...

...e larg Universul,auzi!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu